The fountain - Everlasting love

Nume: The Fountain
Regizor: Darren Aronofsky
Apariţie: 22 noiembrie 2006

Unul dintre filmele mele preferate. Primul din seria Aronofsky pe care l-am savurat si singura si alaturi de persoanele mele dragi (ma rog, macar unele din ele). Filmul, este bineinteles despre iubire si speranta interminabila. Plin de simboluri si criptat de sentimente de o traire neimaginabila. Nu doresc nimanui sa treaca prin ce a trecut Tom Creo. Presarat cu personaje dragi lui Darren Aronofsky, filmul este mai greu de inteles pentru o buna parte din omenire. Muzica, bineinteles, Clint Mansell. "What if you could live forever?" asta este intrebarea pe care doresc si eu sa o adresez publicului, dar mai degraba as modifica acel cuvant "live" cu "love". Da, sigur, milioane de indragostiti ar protesta in fata mea si ar spune, bineinteles ca poti iubi pentru totdeauna. Nu la fel ca si Tom Creo. Mi-a placut acest personaj foarte mult, desi initial ma identificasem cu Izzie. Persuasiunea de care da dovada, ambitia si iubirea enorma pentru sotia sa, m-au facut sa-mi schimb propria conceptie despre felul in care marea majoritate a lumii vede existenta si continuitatea iubirii vesnice. Si aici nu indraznesc sa ma refer la un Dumnezeu, ci la sarmana fiinta umana. Omul, care habar nu are cata iubire poate sa izvorasca din el, si cata bunatate. Nu am cum sa va povestesc filmul. Imi pre rau sa-i distrug misterul pe care il puteti descoperi. Dar va pot povesti despre iubirea din el. O iubire speciala, care infrunta granita timpului. Am vazut multe povesti de dragoste, dar pot spune ca aceasta este originala. Povestea unui om care refuza sa renunte la iubirea vietii lui, din frica mortii. Nu va speriati, si acest film este presarat cu mitologie antica, cu minunatul concept al lui Adam si al Evei. Desi incepe cu un citat din Biblie, mai exact din Geneza, Filmul se concentreaza pe idealul de iubire si reactia omului in fata mortii. Nu-i facut pentru o religie anume, pentru o personalitate anume. Este relizat in asa maniera incat sa va dati seama cum dragostea poate fi eterna in ciuda a tot ce scrie in Biblie si in ciuda tuturor religiilor acestei lumi, care dupa a mea umila parere, niciuna nu inglobeaza total termenul de "iubire" (toata lumea vorbeste despre o Mare putere, demna de venerat, si de iubirea absoluta pentru acea putere, dar nimeni nu mai indrazneste sa ia in considerare existenta unei iubiri absolute chiar dupa ce moartea face o vizita).
Moartea este o boala pentru Tom Creo, si avea de gand sa o vindece. Nu reusise sa-si salveze sotia, preaiubita sotie. Si nu am inteles niciodata de ce trebuie lumea buna sa moara? Raspunsul sau raspunsurile pe care orice minte omeneasca le poate da sunt : "de d-aia"; "cine esti tu sa judeci actiunile sau planul Domnului?"; "ca asa e soarta?" ; "informatia nu mai e valabila, e depasita" si altele. Si oricat ai striga la cer si ai urla tot nu o sa primesti un raspuns. Tom Creo in cele din urma l-a primit. Si poate, si noi undeva in suflarea noastra temporara pe acest minunat loc, l-am recunoscut si l-am acceptat. Tom Creo si-a acceptat moartea in 2500 pentru ca in sfarsit a avut curajul sa faca marele pas spre unirea eterna cu sotia sa. Cu esenta iubirii. Moartea nu mai devenise un impediment. Odata ce si-a dat seama, s-a intors in trecut si-a terminat treaba, generand un nou prezent si un nou viitor. Unul alaturi de Izzie. Mintile "luminate", si prostia din aceasta lume ma face sa cred ca Dumnezeu isi bate joc de noi. Totul paleste in fata iubirii absolute. Orice existenta neinsemnata devine insemnata prin cel mai simplu act de iubire. Prea adanc, sa credem ca este o coincidenta a naturii si sa terfelim sentimentul de iubire prin mana umana, care in ciuda a multor talente nemarginite, reuseste sa creeze monstrii inspaimantatori, mai groaznici decat insusi ingerii negrii. Bucurati-va de acest minunat film, apoi incepeti sa priviti unidimenisionalitatea oamenilor din jurul vostru. O linie stearsa pe o hartie infasurata in cinism, si in idolatrie, in bani si in podoabe, in aroganta si in orgoliu. Si faceti o comparatie cu aceasta poveste din film. Desi este fictiune, este de miliarde de ori mai valoroasa decat un telefon mobil, o reactie aroganta, o incercare spuracata de a poseda o fiinta. Invatati sa va deschideti sufletul, cei care nu vi-l mai negati. Invatati sa priviti cu el si sa vedeti mizeria din el si din altii. Reparati si peteciti si mergeti mai departe.
Coloana sonora este impresionanta. O sa va cante durerea sufletului, profunzimea iubirii si trecerea timpului.