Nume : Pi (π) Regizor: Darren Aronofsky
“And when you get a 20 year old kid writing three pages on a talkback about your film, that's the victory for me. That that kid had a great experience with it. That's what I'm trying to do.”
Asta a spus Darren Aronofsky, regizorul filmului “Pi” şi a încă două filme pe care le voi dezvolta în următoarele post-uri. Deşi cotat cu nota 7,3 pe www.imdb.com, “Pi” nu-şi merită nota aceasta atît de mică. Bănuiala mea puternică este aceea cum că nu a fost înţeles pe deplin. Deh, nu-i un blockbuster sau un film atît de simplist.
Ce pot spune despre Darren Aronofsky? Geniu. Atît. Cu vaste cunoştiinţe de antropologie studiată la Harvard, cu o reputaţie deosebită, acest om se ghidează după : “Mai bine puţin şi bine, decît mult şi prost”. Nu cred că aparţine vreunei religii şi chiar dacă ar fi de o religie anume, nu ar conta foarte mult în munca sa. A reuşit in “Pi” să îmbine matematica şi misticismul şi religia deopotrivă. Filmul realizat în 1998 este alb-negru, dorind să exprime o realitate parcă trecută dar prezentă şi viitoare totodată. Personajul central al filmului este Maximillian Cohen, un evreu ne-religios. Un matematician. Un om al cifrelor şi al regulilor (Interpretat de Sean Gullette, un amic actor care a jucat si in filmul de licenţă a lui Aronofsky şi în „Requiem for a dream”).
Max Cohen, suferind de o formă incipientă de schizofrenie, gaseşte cele 216 litere ale Shemhamphorasch-ului, dar cunoştiinţele despre aşa ceva erau atît de cuprinzătoare, încât Max a hotărât să renunţe la ele într-un mod brutal. Celebra dilemă „matematica sau numerologia guvernează lumea?” nu este rezolvată doar prin expresia lui Max: “Math is everywhere”. Ce încerca el să facă: să găsească pattern-ul bursei de valori. Orice lucru în natură este determinat de un model, de un pattern. Unde ajunge? Intre conflictul dintre ceea ce are în cap şi oamenii ce vor să controleze bursa de valori şi conflictul dintre ce are din nou în cap şi evrei. Subtil pusă problema evreilor şi credinta lor.
Mai să cred ca Darren Aronofsky ar fi evreu. Impresia mea despre Max, nu poate fi decât una pozitivă, în ciuda a ceea ce a făcut. Majoritatea filmelor criptate, au în ele inserate diferite chei, ce deschid uşi şi minţi deopotrivă. Intrăm subtil în cultura evreilor. Aflam de “tefillin” sau “shel yad”, de Tora, de Gematria, apoi o mica incursiune în doctrina Kabbalistică.
Din matematică: Fibonacci, sirul de aur, teoria spiralei şi multe alte lucruri interesante. Nu vă povestesc filmul, vreau doar să vă fac curioşi. Încerc să văd ideea regizorului. Să o reproduc pe întelesul tuturor. Un film format din scene scurte, concentrate pe frământarile lui Max. Ca orice alt geniu, suferea de antisocializare. Unicul lui prieten era Sal, mentorul lui, cu care juca “Go”.
Am devenit foarte nervoasă când s-a discutat despre puritatea evreilor. O să vedeţi şi voi la un moment dat acea discuţie dintre Max şi rabin. Aşa aflăm despre Ziua ispăşirii şi Chivotul Domnului (sau legămîntului) unde stăteau tăbliţele cu cele 10 porunci, şi multe alte ritualuri evreieşti. Dar să încercam să privim “Pi” din punct de vedere filosofic. Dacă o să urmăriţi finalul, vă veţi întreba de ce nu a spus la nimeni acel număr. Din simplu motiv: nu avea niciun rost. Era o informaţie periculoasă pentru lume. Putem bănui că persoanele care îşi doreau să ştie previzibilitatea bursei, aduceau lumea în colaps financiar, iar poporul ales nu e atît de ales. Şi nici nu a fost, în film şi nici nu o să fie în realitate. Max Cohen le-a trimis un mesaj: ”Ei bine voi popor pur, aşteptaţi-L pe Mesia să vă spună adevăratul nume al Domnului, că eu nu sunt pur”.
Regizorul are cel mai mare dar. Să influenţeze publicul cu personaje şi modul de a transpune scenele. A facut o treaba formidabilă. A reuşit să ne descrie destinul unui om cu o informaţie atît de mare încât ne face pe noi, publicul, să-l invidiem. Şi-l invidiem pănâ în scena ultimă când ajungem la aceeaşi concluzie ca şi el. Ceea ce a facut Max a fost să introducă tot oceanul într-un pahar. Ştim ce se întâmplă cu paharul: se sparge.
Discuţii religioaso-filosofice merită făcute pe tema filmului. Dar ar dura zile. Am putea despica firul în mai multe fire şi tot la discuţia despre existenţa unui Dumnezeu am ajunge, indiferent pe ce cale o luăm, cea matematică sau cea religioasă Despre numerologie, nici nu mai vorbesc. Dacă puneţi pauză şi incepeţi să notaţi numerele iese o chestie în genul: 1 1 2 3 5 8 4 3 7 1 8 9 8 8 7 6 4 1 5 6 2 8 1 9 2 2 4 6 1 7 8 6 5 2 7 9 7 7 5 3 8 2 1 3 4 7 2 9 3 3 6 9 6 6 3 9 3 3 6 9 6 6 3 9 3 3 6 9 6 6 3 9 4 4 8 3 2 5 7 3 1 4 5 9 5 5 1 6 7 4 2 6 8 5 4 9 5 5 1 6 7 4 2 6 8 5 4 9 4 4 8 3 2 5 7 3 1 4 5 9 6 6 3 9 3 3 6 9 6 6 3 9 3 3 6 9 6 6 3 9 3 3 6 9 7 7 5 3 8 2 1 3 4 7 2 9 2 2 4 6 1 7 8 6 5 2 7 9 8 8 7 6 4 1 5 6 2 8 1 9 1 1 2 3 5 8 4 3 7 1 8 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9. Gasiţi şi numerele lui Fibonacci, precum si faptul ca 2+1+6=9. Detaliu: Primele 24 de cifre reprezintă seria lui Fibonacci. Cifra a 25-a si a 26-a reprezintă un nou sir Fibbonacci dar redus la o singură cifră. Legatura dintre 216 Shemhamphorasch şi Matematică. Un şir infinit de 24. 24=12+12. Şi puteţi continua. 9 sau numărul lui Ghandi. Numărul conducătorului=7+2. 7=3+2+2. etc. Ce face matematica? Răspundeţi voi. Pi sau 3, 14........................ incepe cu 3 nu?
Cum spuneam: GENIU ŞI GENIAL.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu